Ce este risipa alimentară, cum ne afectează și cum o putem gestiona?

Facebook
Twitter
LinkedIn

Risipa alimentară reprezintă mâncarea și băutura care sunt produse, dar care nu ajung să fie consumate din diferite motive. Termenul include toate alimentele care se pierd sau sunt aruncate, indiferent dacă acest lucru are loc în faza de producție, în magazine sau în propriile gospodării.

Cum ne afectează risipa alimentară?

Aruncând mâncarea, nu irosim doar produsele respective, ci și resursele și energia necesare în producție, transport, depozitare etc. Toate acestea pot avea implicații mult mai mari, care ne afectează planeta pe termen lung. 

Food and Agriculture Organization arată că 50% din terenurile locuibile de pe planetă sunt ocupate pentru agricultură, chiar dacă o parte din alimentele produse nu ajung să fie consumate. Fragmentarea habitatului rămas este o cauză importantă a dispariției multor specii de animale. 

Însă nu doar animalele sunt afectate de agricultură, ci și oamenii. Aproximativ 2,8 miliarde de oameni trăiesc în regiuni cu puțină apă, iar 0,9 miliarde nu au acces la apă sigură, arată un raport. În același timp, sectorul agricol este responsabil pentru 90% din consumul de apă.

Dacă sistemul alimentar rămâne neschimbat, iar agricultura globală este forțată să crească producția pentru a satisface cererea prevăzută, emisiile gazelor cu efect de seră vor crește cu 30% în următorii ani. În prezent, suprafețe mari de păduri sunt tăiate și/sau arse pentru a curăța terenurile pentru ferme, agriculturi și monoculturi. Astfel, suntem afectați din două direcții: ne rămân mai puțini copaci care absorb dioxid de carbon (CO2), iar cei distruși eliberează și mai mult gaz atunci când se descompun. 

În plus, când alimentele ajung la groapa de gunoi, nu au condițiile necesare pentru procesul de biodegradare. În schimb, putrezesc și se descompun eliberând metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2.

Gazele cu efect de seră absorb energia și căldura, le captează în atmosferă și împiedică scăparea lor în spațiu. Unele apar în mod natural și ne ajută să supraviețuim pe Pământ, însă activitatea umană adaugă cantități care contribuie la încălzirea globală.

Nu în ultimul rând, irosirea alimentelor înseamnă și irosirea banilor. Nu ne referim doar la sumele pe care consumatorii le cheltuie, ci și pe cele investite în recoltare, transport, ambalare și depozitare. Se estimează că în fiecare an se pierd alimente în valoare de 1 trilion de euro la nivel global.

Câte alimente sunt aruncate la nivel global?

risipa alimentara la groapa de gunoi

Un raport WWF publicat în iunie 2021 dezvăluie că aproximativ 40% din totalul alimentelor cultivate rămân nemâncate. Procentul reprezintă 2,5 miliarde de tone, o creștere de aproximativ 1,2 miliarde față de estimările anterioare.

Câte alimente sunt aruncate în România?

Se estimează că în Europa ajung la gunoi în fiecare an aproximativ 89 de milioane de tone de alimente, iar 5 dintre acestea provin din România. în 2012, organizația Food Waste Combat din România estima că această cantitate ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani. În același timp, din cauza veniturilor mai mici decât în alte țări din Uniunea Europeană, românii cheltuie aproape 30% din salarii pe mâncare. Cu alte cuvinte, ne aruncăm banii la gunoi. 

Cauzele risipei alimentare

cauze risipa alimentara

Pentru a înțelege cauzele, trebuie să discutăm despre ciclul de viață al alimentelor. Există mai multe faze prin care acestea trec: producție, manipulare & depozitare, prelucrare & ambalare, distribuție & vânzarea în magazine, consum. Risipa alimentară este cauzată de probleme din fiecare etapă, iar atunci când lanțul de aprovizionare este lung și fragmentat, șansele risipei cresc exponențial.

În faza de producție, risipa alimentară poate fi cauzată de:

  • practici agronomice inadecvate;
  • lipsa accesului la pesticide, care duce la infestări cu dăunători;
  • condiții meteorologice nefavorabile, care cauzează distrugerea culturilor sau recoltarea prematură/întârziată;
  • standarde de calitate și/sau aspect pe care alimentele nu le întâlnesc;
  • lipsa accesului pe piață;

În faza de manipulare și depozitare, cauzele includ:

  • lipsa instalațiilor de depozitare optime;
  • manevrarea necorespunzătoare în timpul încărcării și descărcării;
  • proasta gestiune a stocurilor;
  • infestarea cu dăunători și microorganisme, în zonele cu căldură și umiditate ridicate

În faza de prelucrare și ambalare, ne putem confrunta cu:

  • lipsa instalațiilor și echipamentelor de procesare;
  • standarde de calitate și/sau aspect pe care alimentele nu le întâlnesc;
  • defecțiuni tehnice;
  • erori umane

În faza de distribuție și odată ce alimentele au ajuns în magazine, risipa poate fi cauzată de:

  • manevrarea necorespunzătoare în timpul încărcării și descărcării;
  • lipsa monitorizării temperaturii pentru alimentele sensibile;
  • alegerea necorespunzătoare a containerelor, a modului de transport sau a facilităților de depozitare;
  • aprovizionarea regulată a stocului, chiar dacă stocul vechi nu a fost încă vândut;
  • interpretarea greșită a termenului de valabilitate;
  • standarde de calitate și/sau aspect pe care alimentele nu le întâlnesc
  • popularitatea mâncărurilor semipreparate sau deja gătite

În cele din urmă, în faza de consum, risipa alimentară este cauzată de:

  • lipsa planificării înainte de cumpărături, care duce la achiziționarea unei cantități prea mari;
  • interpretarea greșită a termenului de valabilitate;
  • depozitarea necorespunzătoare;
  • prepararea unei cantități prea mari de mâncare;
  • dorința de a consuma mereu produse proaspete și refuzul de a congela excesul
  • refuzul de a păstra porțiile de mâncare rămase pentru altă zi

Cum reduci risipa alimentară

aplicatia bonapp.eco combate risipa alimentara

Deși cantitatea de alimente aruncate este foarte mare, schimbarea stă în mâinile noastre. Pentru a evita și reduce risipa alimentară, încearcă să:

  • îți planifici mesele în avans. Poți pregăti meniul pentru următoarele 2-3 zile sau chiar pentru următoarea săptămână.
  • îți faci o listă de cumpărături. Și să nu te abați de la ea. 
  • îți depozitezi corect alimentele. Mezelurile, brânzeturile și laptele, ouăle, carnea, mâncarea deja gătită, salatele deja pregătite, sosurile și prăjiturile pe bază de lactate sau care conțin ouă se păstrează întotdeauna în frigider. Cartofii, ceapa, usturoiul, dovleacul, avocado, conservele nedesfăcute se păstrează în cămară sau într-un dulap uscat, întunecat și răcoros.
  • ții cont de diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”. Primul termen se referă la data până la care se estimează că produsul își păstrează cea mai bună calitate (poate fi consumat în siguranță și după această dată); al doilea reprezintă data până la care produsul poate fi consumat în siguranță.
  • cumperi alimente produse local. Cu cât alimentele petrec mai puțin timp în depozitare și tranzit, cu atât sunt mai mici șansele să se strice.
  • compostezi. Agenția EPA estimează că 21,6% din gunoiul produs este reprezentat de mâncare. Dacă această cantitate ar fi compostată, risipa alimentară s-ar reduce, la fel și nevoia de îngrășăminte chimice.
  • folosești aplicația bonapp. Combate risipa alimentară în timp ce faci economii, comandând alimente de la supermarket-uri, restaurante, benzinării, hoteluri, cafenele și multe altele.

Sursă foto: Pexels

Salut!

Vrei să vorbești cu noi? Vesti bune! Suntem încântați să te cunoaștem.

Categorii